Consumul, sufletul comerţului
Priviti cata mancare au cumparat pentru o saptamana si cati membri are fiecare familie:
GERMANIA:
Fam Melander din Bargteheide – 2 adulti, 2 adolescenti
Costul mancarii pentru o saptamana: $500.07
SUA:
Fam Revis – North Carolina – 2 adulti, 2 adolescenti
Costul mancarii pentru o saptamana: $341.98
JAPAN:
Fam Ukita – Kodaira – 2 adulti, 2 adolescenti
Costul mancarii pentru o saptamana: $317.25
ITALIA:
Fam Manzo – Sicilia – – 2 adulti, 3 copii
Costul mancarii pentru o saptamana: $260.11
MEXIC:
Fam Casales – Cuernavaca – 2 adulti, 3 copii
Costul mancarii pentru o saptamana: $189.09
POLONIA:
Fam Sobczynscy – Konstancin,Jeziorna – 4 adulti, 1 adolescent
Costul mancarii pentru o saptamana: $151.27
EGIPT:
Fam Ahmed – Cairo – 7 adulti, 5 copii
Costul mancarii pentru o saptamana : $68.53
ECUADOR:
Fam Ayme – Tingo – 3 adulti, 1 adolescent, 5 copii
Costul mancarii pentru o saptamana: $31.55
BHUTAN – ASIA
Fam Namgay – Shingkhey Village – 7 adulti, 6 copii
Costul mancarii pentru o saptamana: $5.03
CIAD:
Fam. Aboubakar – Breidjing Camp – 3 adulti, 3 copii
Costul mancarii pentru o saptamana: $1.23
Viaţa la ţară 
Am fost si eu plecata in strainatate, intr-un schimb de experienta, in Franta mai exact, si cumparaturile pe care ei le faceau pentru o saptamana se situau ca si cantitate intre cele ale familiei germane si cele ale familiei italiene .Ceea ce era de-a dreptul trist era faptul ca la fiecare sfarsit de saptamana se aruncau toate produsele care nu erau consumate chiar si cele care nu erau incepute.Desigur nu am amanunte despre costul total al cumparaturilor dar mi se explica mereu ca mancarea este ieftina si la discretie… Imaginati-va ce impact aveau aceste lucruri in mintea unui copil de 14-15 ani in 1991.Ca sa va fie un pic si mai clara imaginea ganditi-va ca eram intr-un supermarchet si la raionul de fructe si legume sunt intrebata ce doresc sa mi se cumpere si mi se arata cateva fructe de kiwi dupa care sunt intrebata vrei din acestea ? Incuviintez din cap un pic nedumerita de forma si structura invelisului dar incerc sa nu las sa se vada nimic… Ochii imi alunecau rapid pe standurile cu fructe dintre care nu cunosteam decat o mica parte…Mai tarziu acasa , dupa masa de pranz mi se ofera kiwi sa mananc… Cred ca m-am rosit in obraji pentru ca gazda mea se uita la mine intrebatoare vazandu-ma ca nu stiu ce sa fac cu ele… imi impinge cutitul si imi spune zambind „seamana cu cartoful…trebuie curatat de coaja”…Am incuviintat fara sa o privesc… In cap mi se involburau o mie si una de ganduri … Copiii chicoteau mereu de cand venisem si imi puneau tot felul de intrebari de genul” voi scrieti acolo la voi cu stiloul?” sau „Si la voi painea e la fel?”; „sau ce mancati voi de obicei?”, iar acum cu kiwi … Ceea ce ma durea nu era faptul ca imi era oarecum rusine ca nu stiu despre toate fructele, sarlotele si toate produsele lor necunoscute mie( care se afla acum si la noi) fapt pentru care eram considerata salbatica… ci ma durea mai ales faptul ca nu le puteam explica prea bine ca nu suntem inapoiati si ca tocmai lipsa lor de cunostiinte generale ii determinau sa fie ignoranti si sa ne compare cu niste cimpanzei proaspat indreptati de spinare… Din pacate nivelul si volumul informatiilor predate la ei in institutiile scolare echivalente cu cele din Romania de atunci era infinit mai mic decat la noi…
Ma intreb unde ar trebui sa fie poza cu romanu nostru caci la noi platesti scump si iei mai nimic… poate doar ceva plastice…cateva e-uri cancerigene…doua trei arome natural identice …pesticide…
Draga mea, situatia e cum e si daca ne uitam la noi ii judecam mai greu pe altii. O prietena care a fost in Elvetia o perioada mi-a spus ca ei au o politica impotriva aruncarii mancarii – pentru ca atunci cand in alte tari se moare de foame (la propriu!) este pacat sa arunci mancarea – chiar daca a inceput postul si tu ai in frigider friptura…
Nu zic ca toti or fi facand asa dar cam asta era situatia in 92, prin ochii mei, poate de atunci si pana azi lucrurile s-or mai fi schimbat si la ei …
super !
treangelsmother:
eu zic sa te uiti si la Mexic, sa vezi cita Cola consuma ei intr-o saptamina. si apoi sa vorbim de plastice si e-uri. eu oricum vad o gramada de e-uri pe mesele „civilizate” si o gramada de produse naturale la „saraci”. ceea ce spune multe…
Stii ce cred eu ca spune gadjodillo… spune ca la saraci nu a ajuns inca “civilizatia” care a poposit si la noi o data cu democratia, si ca ei se hranesc cu ce le ofera pamamtul sau tara in care traiesc. Chestia cu bauturile am sesizat-o si eu… tinand cont ca ei mananca si foarte condimentat … trebuie sa “stinga focul” cu ceva…Ceea ce m-a surprins cel mai mult au fost insa doua lucruri: cantitatea de peste din mesele japonezilor si lipsa de lichide din “cumparaturile” celor mai amarati…Deci se poate trai si cu peste in loc de carne de alt fel , dar si cu apa in loc de altfel de bautura…
da, am remarcat acelasi lucru. ca avem nevoi inventate de „civilizatie”, nevoi care nu sunt reale. si atunci se intra in lantul: muncesc – am bani – cheltuiesc mai mult decat am nevoie – muncesc mai mult decat trebuie ca sa – am bani – samd