Downshifting
„Downshifting-ul s-a nascut din acest refuz al societatii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialista) de a nu te inregimenta, a deveni sclavul valorilor materiale si de ati consuma toata existenta alergind dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Ideea de baza este ca de fapt calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de vedere material – nu iti trebuie atit de multi bani ca sa poti sa fii fericit, multumit in viata – ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel incit sa nu devii un sclav al muncii.” (Aurora Liiceanu)
Email cu snail (1): Ideea este de a se contrapune spiritului “Fast Food” si a tot ceea ce reprezinta el ca stil de viata. Surpriza este ca aceasta miscare de “Slow Food” serveste ca baza pentru o miscare mult mai ampla numita “Slow Europe”, dupa cum descrie revista Business Week in ultimele sale editii europene. Totul a pornit de la punerea in discutie a “grabei” si “nebuniei” generate de globalizare, de dorinta de “a avea in cantitate mare” (nivelul vietii) opus la “a avea calitate, calitate de viata, sau calitate umana”.
Email cu snail (2): Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza alt peisaj decit canile de cafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierdut tot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct de vedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe care o propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare.
Downshifting româno-american: In urma cu 7 ani am renuntat la televizor, asa ca fetita mea (7 ani) si baietelul (5 ani jumate) nu au invatat sa-i simta lipsa. Si pentru ca suntem oarecum izolati ca asezare, iar umbrele copilariei imi dau ghes, am incercat sa le oferim copiilor “altceva”. Altceva decat papusile Bratz, de care nu scapam nici macar pe coclauri.
Să fugi unde-oi vedea cu ochii: Sa schimbi praful pe colb. Si mai ales, sa schimbi aerul din lume, din plamanii tai. Sa nu mai vezi blocuri. Niciodata. Nici dinauntru, nici de afara. Sa schimbi dinauntrul, sa schimbi afara. Sa te cojesti de pielea moarta ca un sarpe intelept si sa fugi, sa fugi unde-oi vedea cu ochii. Oriunde, numai sa fie departe.
Evadarea: Trei familii, trei evadari, trei povesti.
Cum să alegi libertatea Omul care a devenit al doilea milionar oficial al Rusiei de dupa caderea comunismului si-a abandonat averea pentru a trai ca un taran intr-o parte indepartata a tarii. “Viata mea nu a fost niciodata mai buna – inca nu pot crede ca am o viata atat de implinita si interesanta”, a declarat el programului BBC World Service’s Outlook.
Îndemn la simplitate: Cu cât omul şi-a creat mai multe nevoi, semn al unei înalte trepte de civilizatie, cu atât el a devenit mai putin stăpân pe sine, cu atât a fost mai putin liber. Sufletul său aparent înăltat, devenise lipsit de putere, se subtiase şi se complicase. Cuprinzând ceea ce nu-i era firesc, renuntând la ceea ce îi era esential, pentru podoabă, şi-a pierdut adevărata frumusete şi tărie. Vieata interioară a omului a avut toate aparentele unei creşteri adevărate ; in realitate s’a petrecut o sărăcire şi anume din cauză că această creştere nu era organică, ci era o adunare, o adăugire. Nevoia de a corespunde vremurilor, ambitiile şi gusturile nenumărate, tot rafinamentul intelectual şi estetic, l-au sedus şi l-au îndemnat către o lume a decorativului şi inutilului.
Milionarul rus s-a retras pentru ca altfel avea soarta lui Roman Abramovich.
Hai sa nu exageram…
Daca asta ar fi urmarit, nu crezi ca-si cumpara vreo insula prin Pacific ?
Deosebit articol. Pentru unii este greu de inteles cum cineva isi poate dori simplitate, satul fiind de toate complicatiile inutile si artificiale ale lumii „moderne”. Felicitari si pentru citatul din Ernest Bernea. Foarte frumos.
Dragii mei care v-ati mutat la tara,
Eu lucrez la o revista pentru femei, care se numeste Click pentru femei si vreau sa fac un reportaj pe aceasta tema cu voi. Si eu m-am mutat din mijlocul bucurestiului, undeva in otopeni, pe o ulita linistita unde am curte, gaini etc. Si incerc prin reportajul meu sa le arat tuturor părintilor ce rai este pentru un copil viata la tară. Mi-ar face mare placere daca ati putea sa ma contactati pe mail sau la telefon 0751.51.90.75.
cu mare drag,
Isabela Mihalcea
Da, si noi ne-am mutat la tara, pe langa bucuresti.Avem casa in mijlocul unui camp, in sudul capitalei.Cel mai apropiat vecin e la 250 m de noi. Stam de 2 ani, ne-am imprietenit cu vecinii, cumparam lapte pentru micut direct de la sursa, avem o mica gradina etc.
Speram ca iarna asta sa avem si curent pentru ca benzina e al naibii de scumpa.