Skip to content

Părintele Serafim Rose despre semnele vremurilor (3)

Mai 30, 2009
Părintele Serafim Rose despre semnele vremurilor (1)
Părintele Serafim Rose despre semnele vremurilor (2)

fr-seraphim-roseRăsturnarea principiului egalităţii creştine

Circulă acum o idee care pune stăpânire pe mulţi oameni: aşa-numita idee a emancipării femeii. Această idee a luat forma preoteselor din Biserica Anglicană. Desigur că dacă priviţi cu seriozitate aceste lucruri, aşezându-vă undeva şi căzând pe gânduri, şi mai ales dacă veţi citi ceea ce spune Apostolul Pavel despre femei, toate problemele se vor risipi.

Ideea emancipării femeii îşi are începutul acum mai bine de două sute de ani. Desigur, putem merge mai departe, la înaintaşii lui Karl Marx, la primii socialişti, totuşi prezenţa ei concretă datează de acum aproximativ două sute de ani. Socialiştii vorbeau despre o eră nouă, utopică, care se va instaura atunci când toate distincţiile de clasă, rasă, religie ş.a.m.d. vor fi abolite. Va fi o societate nouă, măreaţă, spun ei, când toţi oamenii vor fi egali. Bineînţeles că această idee s-a întemeiat iniţial pe Creştinism, apoi i-a stat împotrivă, ŢINTIND în cele din urmă la răsturnarea lui.

Un filosof chinez de la sfârşitul secolului XIX a reuşit, pe cât s-a putut, să ducă această filosofie la o concluzie logică. Numele lui este K’ang Yu-Wei (1858-1927). El a fost de fapt unul dintre precursorii lui Mao Tse-Dung şi a preluării puterii de către comunişti. Şi-a întemeiat ideile nu numai pe un Creştinism răsturnat, preluat de la liberalii şi protestanţii din Vest, dar şi pe idei budiste, venind cu ideea unei utopii prognozată a lua fiinţă, cred eu, în secolul XXI, conform profeţiilor. În această utopie, toate treptele societăţii, toate diferenţele religioase şi toate celelalte tipuri de diferenţe care pot afecta relaţiile sociale vor fi abolite. Toate distincţiile dintre sexe vor fi abolite. Ştim de asemenea că budiştii au un mare respect pentru plante şi animale; de aceea, întreaga împărăţie va trebuie să intre în acest paradis, chiar împreună cu lumea neînsufleţită. Astfel, la sfârşitul lumii, va fi o utopie absolută ce va cuprinde toate felurile de fiinţe care s-au amestecat în oarecare fel una cu alta, iar toată lumea va fi absolut egală.

Bineînţeles că, citind despre toate acestea, veţi spune că omul trebuie să fi fost nebun. Dar dacă priviţi mai în adâncime, veţi vedea că viziunea lui provine dintr-o dorinţă adâncă de a avea un fel de fericire pământească. Cu toate acestea, e clar că nici o filosofie păgână nu poate oferi fericirea; nici o filosofie omenească nu poate da fericirea. Numai Creştinismul dă speranţă pentru o Împărăţie care nu este din această lume. Ideea găsirii unei împărăţii desăvârşite vine din Creştinism, dar, întrucât primii socialişti nu au crezut în cealaltă lume sau în Dumnezeu, au ajuns să viseze o realizare pe pământ a acestei împărăţii. Sigur că, atunci când ideea este pusă în aplicare, se poate vedea limpede ce se întâmplă. Aveţi experimentul Revoluţiei Franceze, care în aparenţă a avut idei pozitive – libertate, egalitate, fraternitate – sau a Revoluţiei Bolşevice sau a altor revoluţii comuniste din vremurile mai noi. Ultima dintre ele e cea din Cambodgia, o mică ţară săracă, care timp de trei ani a suferit un comunism absolut, unde cel puţin o pătrime din populaţia sa a fost exterminată din cauză că nu se „potrivea” sistemului. Toţi cei care aveau ceva mai mult decât studii medii trebuiau eliminaţi, cei care aveau păreri proprii ş.a.m.d. Acum regimul a fost răsturnat de oameni care sunt ceva mai puţin cruzi, dar nu avem cine ştie ce motive de bucurie. Aceasta ne arată că odată ce încerci să pui în lucrare aceste idei, nu obţii un paradis pe pământ, ci dimpotrivă, ceva ce seamănă mai mult a iad pe pământ. Dar şi întregul experiment din ultimii şaizeci de ani din Rusia a fost o dovadă concludentă că nu poate exista un paradis pe pământ decât în Biserica lui Hristos prin suferinţe şi prigoniri. Domnul nostru a proorocit că vom primi înapoi însutit ceea ce dăm, încă din această viaţă, dar numai cu suferinţe şi prigoniri. Cei ce doresc să aibă această fericire pe pământ fără suferinţe şi prigoniri, şi chiar fără a crede măcar în Dumnezeu, aduc iadul pe pământ.

Trebuie să avem o viziune ortodoxă asupra lumii

Haideţi să repetăm primul punct: priveghem asupra semnelor vremii pentru a-L recunoaşte pe Hristos în momentul venirii Sale, din pricină că au fost mulţi hristoşi mincinoşi, mai mulţi vor veni, iar la sfârşitul efectiv al lumii va veni cineva numit Antihrist.

Antihristul îi va aduna pe toţi cei care au fost înşelaţi să gândească despre el că este Hristos, iar această mulţime îi va cuprinde şi pe toţi aceia a căror înţelegere a Creştinismului a ajuns într-un punct critic. Îi puteţi vedea adesea pe unii oameni care mărturisesc Creştinismul şi pare că multe din ideile lor sunt corecte şi care zic că sunt în acord cu Biblia. Apoi vă uitaţi ici-colo şi vedeţi aici o greşeală, acolo alta… Nu cu mult timp în urmă, părintele Dimitrie Dudko, într-un mic ziar pe care-l conduce, zice că la el a venit cineva care pretindea că este creştin. Începând ei să vorbească, a observat că acea persoană nu este ortodoxă şi l-a întrebat: „De ce confesiune eşti?” „O, acesta nu-i un lucru important. Suntem cu toţii creştini. Singurul lucru important este să fim creştini”. El i-a spus: „Ei, nu, nu, trebuie să fim mai exacţi în privinţa aceasta. De pildă, dacă tu eşti baptist şi eu ortodox, eu cred că noi ortodocşii avem parte de Trupul şi Sângele Domnului, pe când voi nu aveţi”. Trebuie să fim mai stricţi, căci există multe deosebiri. Este bine să avem următoarea atitudine: „Eu vă respect şi nu vreau să mă amestec cu credinţa voastră, dar cu toate acestea există o singură cale adevărată de a crede, în ciuda altor căi care se îndepărtează de adevăr. Eu trebuie să fiu conform adevărului”.

Aceste greşeli îi determină pe oameni, în momentul în care îl văd pe Antihrist, să creadă că el este Hristos. În prezent există foarte multe secte care afirmă că Hristos va veni să împărăţească timp de o mie de ani în Templul din Ierusalim. De aceea, atunci când evreii vor începe să construiască Templul, aceste secte nu vor mai putea de bucurie deoarece, pentru ele, acesta este semnul venirii lui Hristos. Dimpotrivă, ştim foarte bine că acesta este semnul venirii lui Antihrist, căci Hristos nu va mai veni la Templu. Templul a fost distrus. Hristos va veni la sfârşitul vremurilor doar pentru a deschide veşnica împărăţie a cerurilor. Singurul care va veni la Templu va fi Antihrist. Aşadar, iată de ce sunt absolut necesare o înţelegere creştin-ortodoxă şi o pregătire bazată pe această înţelegere. Cu cât ne apropiem mai mult de vremurile din urmă, cu atât mai necesare devin această înţelegere şi pregătire.

O privire asupra unor semne concrete

Să analizăm acum câteva dintre semnele vremurilor în care trăim, care se leagă de apropiata Venire a lui Hristos, precedată de venirea lui Antihrist.

Proorocirile arătate în capitolul 24 de la Sfântul Matei – în primul rând, venirea hristoşilor mincinoşi, apoi războaiele, foametea, cutremurele şi prigonirile – sunt greu de explicat, deoarece evenimente de acest fel se tot întâmplă de aproape două mii de ani. Este adevărat că acum sunt la un nivel mai mare decât înainte, dar este de asemenea adevărat că se pot amplifica. Aceste semne sunt începutul semnelor, şi încă nu sunt atât de teribile încât să putem spune că ne aflăm chiar în perioada ultimelor zile.

Există totuşi un semn care mi se pare foarte sugestiv pentru vremurile în care trăim: acela ce ni-L prezintă pe Hristos pe scenă. Înainte vreme nu se îngăduia cu nici un chip ca Hristos să fie într-un fel dramatizat pe scenă, deoarece un actor nu poate decât să-şi ofere propria interpretare omenească, iar Hristos este Dumnezeu.

Poate că în Ortodoxie nu există un canon precis în acest sens, dar întreaga viziune creştin-ortodoxă este împotriva acestei practici; mai mult, până acum câţiva ani, protestanţii şi catolicii s-ar fi îngrozit la ideea vreunui actor în rolul lui Hristos. Acum a devenit un lucru obişnuit, şi nu numai în contexte religioase, dar şi în contexte aflate departe de tărâmul religios. Godspell, Jesus Christ Superstar şi altele: toate acestea nu sunt altceva decât parodii blasfemiatoare ce prezintă publicului un hristos în formă seculară.

Este deosebit de simptomatic pentru vremurile noastre deoarece prezintă chiar şi celor necredincioşi o oarecare imagine a lui Hristos, astfel încât, în momentul venirii lui Antihrist, ei vor spune: „A, am mai văzut undeva ceva asemănător. Da, el trebuie să fie”. 

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: