Skip to content

Vaca vecinului

Martie 19, 2009

lapte

Unul din marile avantaje ale traiului la ţară este mâncarea mai sănătoasă (ca să nu spun chiar ecologică) şi mai ieftină decât la supermarket. Primul abonament pe care ni l-am făcut a fost la ouă şi lapte, apoi la carne de vită şi, în sfârşit, am gasit şi pui de ţară, care dă o ciorbă de neimaginat pentru fanii fat-free-ului. 

De atunci, am schimbat câteva vaci. Ba că a-nţărcat, ba că a fost vândută. Şi aşa am fost puşi faţă în faţă cu o seamă de calităţi diverse ale laptelui natural, până când am dat peste una care le întrecea pe toate. Într-o dimineaţă, nu m-am putut abţine şi i-am spus vecinului care ne aducea laptele: 

– Aveţi o vacă neamipomenita! Dă cel mai bun lapte!

– Da, da, mă aprobă el. Lapte gras!

– Ah, nu la grăsime mă gândeam. Toate vacile de ţară au laptele gras. Dar vaca dumneavoastră dă un lapte… nu ştiu cum… aşa, deosebit de gustos, de dulce…

– Mai mi-au spus şi alţii la fel. Şi ştiţi ce le-am răspuns?… Ce, bă, credeţi că-i dau de mâncare ce le daţi voi la vaci?! Nuuu! O dată la două zile, îi dau un cozonac! Şi aşa ne dă laptele dulce!

– ??!!??

– Vrăjeală, a râs omul, văzându-mi perplexitatea. Cum să-i dau cozonac?! Aşa are ea laptele: bun-bun…

Ei, dar asta e o poveste mai veche. Între timp, s-a vândut şi cea mai bună vacă din sat. Dar mi-am amintit de ea acum, primind un mail despre cum a falimentat-o Danone pe tanti Miţa din Moeciu. 

Şi m-am gândit dacă nu cumva e o idee mai bună, atât pentru sănătatea noastră, pentru mediu şi pentru economia României să cumpărăm laptele din piaţă. Şi, fără a fi terorizaţi de lipsa dublei pasteurizări, să-l fierbem bine. Pur şi simplu.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Maria permalink
    Martie 20, 2009 4:19 pm

    Mi-aduc si eu aminte de gustul diferit al laptelui de la tara.Depindea foarte mult de vaca, asa e.Stiu ca prima nostra fetita (cu care ne-am mutat acolo cand avea doar 3 luni) incepuse sa aiba preferinte pe la un an jumatate. De cate ori schimbam vacuta aveam probleme cu readaptarea gustului.:)
    Tin minte si acum cum il fierbeam in renumita oala cu fund dublu pentru apa, insa ii dadeam si nefiert daca ne nimeream la vecina respectiva in timpul mulsului.Acum, nu as mai face asta (never,never) insa acum 12 ani nici nu ma gandeam eu ca ar putea fi infectata cu ceva vaca. Oare chemau vreun veterinar periodic? Nici asta nu am intrebat niciodata.

  2. Martie 24, 2009 4:09 pm

    Dupa ce m-am mutat la Bucuresti, in urma cu vreun secol, dupa o vreme in care am baut numai lapte la punga, a inceput mama sa-mi trimita sticle cu lapte de tara. Stii ca imi venea rau de la el? Imi era greata, parea mult prea gras, mi se parea putin gretos fata de laptele pe care il beam eu, cel cumparat. Si mi-am dat seama cat de repede se obisnuieste omul cu mai bun sau mai prost…Aiurea, nu? Mi-a luat cateva saptamani bune ca sa ma obisnuiesc cu laptele…obisnuit!
    Din pacate, acum nu mai beau de foarte multa vreme un pahar de lapte…numai un strop in cafea, cand nu e post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: