Skip to content

Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (7)

Noiembrie 22, 2008

Fragmente din “Intorcerea la Hristos” de Ion Ianolide:

Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (1): Venirea lui Wurmbrand la Targu-Ocna
Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (2): O baie buna

Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (3): Intalnirea lui Wurmbrand cu Gafencu
Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (4): „Nu ma lua pe mine pe ovreieste!” / Ucenicia marxista / Convertirea
Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (5): Pastor luteran în Bucuresti / Marturisirea / Arestarea
Wurmbrand, Gafencu, Ianolide (6): Chitibusuri / Despre antisemitismul crestin

Streptomicina

galdacumamasiion

Ianolide, Gafencu si mama lui Gafencu

Treptat apele tulburi din sufletul lui W. se limpezeau. Atmosfera de pace si dragoste care domnea printre detinutii din camera 4 era ca un balsam pe zbuciumarile lui launtrice. Dar înca nu vazuse tot. Urma să fie martorul unui gest care avea sa-i salveze viata si sa-i faca înca o data dovada adevaratului crestinism.

In calculele tactice ale politrucilor din Targu-Ocna intrau si elemente socante. Asa se explica faptul ca au permis să patrunda în sanatoriu 10 grame de streptomicina pentru R.. A fost un adevarat pelerinaj. Toti bolnavii se duceau să o vada ca pe o minune, iar medicii savarseau un întreg protocol când o manevrau. R. a decis să dea aceasta streptomicina lui Valeriu.

– Iti multumesc din suflet, dar nu o pot primi, de ea depinde sanatatea ta! i-a zis emotionat Valeriu.

– Eu nu sunt atât de grav bolnav si condamnarea mea este mica. Am toate sansele să supravietuiesc. Deci te rog să o primesti! a insistat R..

B. a auzit si a spus :

– Avem datoria sa-l salvam pe W.! El este un apostol al lui Hristos si poate fi de folos oamenilor. Propun deci sa-i dam lui streptomicina.

Situatia era delicata, căci atât pastorul cat si Valeriu erau primii candidati la moarte apropiata.

– O voi da lui Valeriu, a hotarat stapanul medicamentului.

Valeriu a ascultat linistit si a spus :

– Iata un prilej în care ne putem arata dragostea pentru poporul evreu, dincolo de atitudinea lui fata de Hristos. Sunt deci de parere sa-i dam lui W. streptomicina.

– Nu! s-a impotrivit R.. Raman la prima mea hotarare. Dorim să traiesti, avem nevoie de astfel de oameni!

– Bine, a zis Valeriu. Primesc streptomicina si-ti multumesc. Sunt nevrednic de dragostea ta.

A luat deci streptomicina si a daruit-o, la rândul sau, lui W.. Era atât de ferm în gestul lui, încat nici R. si nici nimeni altcineva nu a putut obiecta. Acele 10 grame de streptomicina au salvat viata lui W.. El traieste, iar Valeriu s-a stins din viata.

1-prezent-parastas-gafencu

8 comentarii leave one →
  1. Noiembrie 22, 2008 5:54 pm

    (Wurbrant a murit acum citiva ani…)
    Oare mai exista undeva astfel de oameni?

  2. viatalatara permalink
    Noiembrie 22, 2008 9:34 pm

    toti murim la un moment dat 🙂

    Gafencu insa l-a salvat de la moarte pe Wurmbrand cu pretul vietii lui. despre asta era vorba.

  3. Noiembrie 23, 2008 3:34 am

    Am inteles, doar textul spunea ca Wulbrant traieste si vroiam sa va spun ca a murit acum citiva ani, doi sau trei. La fel si sotia lui Sabina.

    Nu intentionam sa-i maresc prestigiul lui peste sacrificul celorlalti…ala surma urmei judecata ramine aceluia care are dreptul sa judece…si daca fac vreuna o fac pentru mine…cit de departe sint de oricare dintre acesti oameni si cum ar trebui sa traiesc ca sa seman cu vreunul din ei…

  4. viatalatara permalink
    Noiembrie 23, 2008 9:51 pm

    ah, da, mi-am dat apoi seama ce ai vrut sa spui. a trecut mult timp de cand a fost textul pe care l-am citat mai sus. si autorul lui, Ion Ianolide, a murit.

    textul, in cele 7 episoade, a fost publicat cu intentia de a arata ca legionarii acuzati de antisemitism au murit salvand cu pretul poropriei vieti evrei. am vrut sa nuantez un pic imaginea pe care o au, in general, legionarii. ma asteptam sa gasesc comentarii legate de acest aspect. de asta nu am inteles imediat la ce te-ai referit. te rog sa ma ierti, inca o data.

  5. Noiembrie 24, 2008 1:22 am

    Hei…de acuma si daca o sa mi se para ceva…o sa stiu ca „mi se pare”…nu-i chiar asa usor sa exprimi exact ce vrei sa spui…

  6. iogabriel permalink
    Mai 21, 2016 10:50 pm

    Rodica Botan, desi internetul ne poate da posibilitatea sa comunicam mai mult si mai usor, totusi relatiile s-au racit. Viata la sat, pe timpuri, depindeau mult unii de altii. Chiar si la oras, exista nevoia unui mic imprumut. Astazi avem carduri de credit… nu mai avem nevoie de prieteni si fara dragoste nu avem pe Dumnezeu!

Trackbacks

  1. Razboi întru Cuvânt » Dragostea doamnei Albright (sau despre cum se sterilizează poporul român)
  2. Richard Wurmbrand printre ,,legionari“ | B a r z i l a i - e n - D a n (Un Barzilai izvorât din Dan)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: