Skip to content

„Casa-termos”, fără pierderi de căldură

Noiembrie 11, 2008

Un articol din Gandul:

casaeco„Locuinţa termos“, casa încălzită cu 200 de euro pe an (fragmente)

Milionarii Marin şi Ruxandra Cruţescu, patronii unei megafirme de construcţii, şi-au ridicat în Burluşi, Argeş, mult-visata casă ecologică de vacanţă. Este prima „casă pasivă” din România, cum se cheamă în limbaj de specialitate: o locuinţă aproape etanşă, care nu pierde strop de căldură. Ai încălzit-o o dată, iar căldura rămâne în camere încă două săptămâni. E izolată termic din toate părţile cu o haină groasă de polistiren, foloseşte panouri solare pentru apă caldă şi încălzire prin podea, că e mai ieftină. Geamurile nu stau deschise mai deloc, să nu se piardă căldura, iar aerisirea se face printr-un sistem inedit de ventilaţie, cu găuri în tavan şi tot felul de conducte care trec prin pământ şi recuperează energia.

Casa pasivă costă cu 15% mai mult decât o casă obişnuită, dar scade cu 75% factura la utilităţi. „Lucrul cel mai important la o casă pasivă este eficienţa energetică. Nu suferă de frig pe nicăieri, nu pierde căldură fiindcă a fost construită după nişte reguli precise. E ca şi când ţi-ai pune un palton bine închis, cizme, căciulă şi mănuşi. Eu şi soţul meu ne-am făcut un adevărat hobby din a face economie  în exploatarea construcţiilor. El are idei progresiste, e interesat de tot ceea ce apare nou în acest domeniu. Acum, vrem să certificăm casa în Germania, la Institutul Casei Pasive”, spune Ruxandra Cruţescu, arhitect. Ea însăşi a proiectat locuinţa. Dar ce reguli trebuie să îndeplinească o casă pasivă?   „Într-un an, ea trebuie să consume maximum 15 kilowaţi pe metru pătrat, pe oră, cu toată încălzirea. Spre comparaţie, casa clasică pe cărămidă consumă 300 – 400 de kilowaţi. În Germania există locuinţe atât de eficiente, încât consumă şi 10 kilowaţi pe metru pătrat şi oră, anual. Aici, la Burluşi, noi consumăm cam 13 kilowaţi”, explică ea.

Ca să ajungă la randamentul ăsta, au îmbrăcat casa cu o grămadă de „hăinuţe”: în exterior, cu polistiren expandat dens de 24 kilograme pe metru cub, sub placă – cu polistiren extrudat, acoperişul l-au termoizolat cu vată minerală, iar ferestrele le-au pus în trei straturi cu geam low-e şi umplutură de kripton. Astfel, fiecare cameră a ajuns un fel de termos. Nici ferestrele nu se trântesc la întâmplare. Normal, astea se pun mai ales pe pereţii dinspre sud şi vest. La fel şi uşa de acces principal. Peretele de nord n-ar trebui să aibă nici o tăietură. Soţii Cruţescu au încălcat, însă, regula asta. Au pus ferestre mari peste tot, fiindcă iubesc lumina. Geamurile au fiecare câte un rulou cu telecomandă – în serile de iarnă se desfăşoară, ca să ţină căldura pe loc, iar vara, dacă se lasă peste zi, păstrează răcoarea.

Regula numărul doi: casa trebuie să fie cât mai adunată, compactă, cu amprenta la sol cât mai mică. 100 de metri pătraţi, de pildă, este perfect. Intrândurile prea multe pică din start. O singură uşă la intrare este suficient. A treia regulă: „încălzirea inteligentă”. Casa din Burluşi se încălzeşte prin pardoseală şi prin… aer. „Să te încălzeşti prin pardoseală costă cel puţin cu 60-70% mai puţin decât dacă ai folosi caloriferul. Plus că ai mereu picioarele calde, iar temperatura este uniformă în toată casa. Nu ţi-e mai frig dacă stai lângă fereastră sau lângă uşă”, ne spune Ruxandra Cruţescu. Centrala termică pentru încălzire prin pardoseală merge pe lemne. Un singur coş cu lemne e destul să încălzească toată casa – şapte camere, incluzând holuri, băi, living, dormitoare şi garaj. Sistemul de încălzire a aerului e de-a dreptul revoluţionar. Se numeşte pompă de căldură aer-aer şi costă între 4.000 şi .5000 de euro plus TVA.

Priza de aer proaspăt e instalată în grădină, chiar lângă casă – e un fel de stâlp subţirel înfipt în pământ, pe care nu l-ai bănui că poate să aerisească o casă întreagă. „Stâlpul” se continuă în pământ printr-o conductă cu ioni de argint, aparatul se bagă în priză şi începe să pompeze aer curat de afară, înăuntru, recuperând cât mai multă căldură din aerul evacuat. Aerul curat se încălzeşte în aparat, după ce mai întâi se plimbă prin nişte conducte la trei metri pe sub pământ, mai „fură” din căldura solului câteva grade, apoi se plimbă în toată casa. Se duce în fiecare cameră printr-o gură de aerisire fixată în tavan. După asta e dirijat şi plimbat prin fel de fel de filtre, ca să poată fi refolosit.

„Astfel, avem permanent 20-22 de grade şi aer proaspăt, fără să fim nevoiţi să deschidem ferestrele. Deşi e conectată la priză, pompa de căldură foloseşte foarte puţin curent electric, fiind din clasa energetică A. De fapt, într-o casă pasivă şi electrocasnicele trebuie să fie neapărat din această clasă energetică, pentru a consuma puţin”, ne spune arhitectul. Următoarea regulă: se foloseşte la maximum radiaţia solară. Soţii Cruţescu au fixat pe acoperiş tuburi solare cu vid. Încălzesc apa menajeră chiar dacă cerul este înnorat.

„O casă pasivă este un organism viu, poţi să faci orice amenajare doreşti în ea. Noi ne-am pus becuri economice peste tot şi ţinem foarte mult să nu uităm uşile deschise. Ar fi păcat să aruncăm căldura, când în felul ăsta, se poate economisi atât de mult. Pe un an întreg, de exemplu, încălzirea întregii case ne-a costat 200 de euro”, explică Ruxandra Cruţescu.

Din anul 2015, toate clădirile finanţate de stat sunt obligate să respecte regulile casei pasive.

10 comentarii leave one →
  1. Noiembrie 12, 2008 12:01 pm

    lovely!

  2. un arhitect permalink
    Noiembrie 28, 2008 9:56 pm

    Fără să vreau să descurajez, însă:
    soluţia cu pompe de căldură este cel puţin discutabilă, dacă nu chiar ineficientă momentan cel puţin din următoarele puncte de vedere:

    1. preţul total al instalaţiilor de încălzire-răcire cu pompe de căldură poate ajunge uşurel peste 50 000 EUR* la o casă de 250-300 mp suprafaţa desfăşurată**; considerând o economie de 500 EUR/an faţă de o încălzire centrală pe gaz, înseamnă 100 ani ca să amortizez investiţia; unde mai pui că poţi avea încălzire centrală pe lemne care e mult mai ieftină într-o zonă unde pot cumpăra ieftin lemn de foc. Aşadar, deocamdată total ineficientă pentru o familie obişnuită;

    2. din câte ştiu eu, guvernul urmează să contribuie cu o sumă maximă de 25 000 RON, însemnând mai puţin de 7 000 EUR, adică insuficient pentru o instalaţie de genul;

    3. În România există deocamdată foarte puţini specialişti în domeniu, aşa încât timpii şi calitatea execuţiei instalaţiilor pot fi discutabile.

    * chiar dacă pompele în sine costă mult mai puţin, acesta a fost costul final al unui client cu o casă de 250-300 mp în anul 2007. Repet a fost vorba de încălzire+răcire;
    ** suprafaţa desfăşurată reprezintă suma suprafeţelor construite ale tuturor nivelelor.

    Părerea unui arhitect.
    __
    Simpatic blog-ul.

  3. viatalatara permalink
    Noiembrie 28, 2008 10:28 pm

    multumesc pentru precizari. totusi, o sa aduc o observatie, destul de importanta. articolul afirma clar ca:

    „Regula numărul doi: casa trebuie să fie cât mai adunată, compactă, cu amprenta la sol cât mai mică. 100 de metri pătraţi, de pildă, este perfect.”

    Asadar, nu se pune problema unor case de 2-3 ori mai mari, ci mai ales unor case de vacanta, sau case ale unor familii fara copii (mai degraba o familie cu copiii deja la casele lor, decat o familie tanara, zic eu)

    acum, daca impartim 50.000 euro la 3 (sau 2) si scadem 7000 de euro, parca amortozarea s-ar face mai repede. in plus, un sistem ecologic aduce alte beneficii – pentru mediu, nu doar costuri reduse de energie.

    interesanta analiza, oricum – pentru cei care doresc sa-si faca o casa mai mare – (la ce bun? 🙂

    multumim frumos!

  4. viatalatara permalink
    Noiembrie 28, 2008 10:35 pm

    chiar asa, de ce sunt atat de la moda casele mari, domnule arhitect? 😀
    asta chiar ar fi un articol interesant… toti prietenii care si-au facut casa au venit cu ideile lor, dar cand s-au intors de la arhitect, casa era de cel putin 2 ori mai mare decat o „desenasera” ei. nu e un consum inutil? cand te gandesti ca un apartament de bloc are maxim 100 mp (noi am stat in 52 mp cu 3 copii si o bunica, deci 6 persoane, in Militari 😀 ) Plus ca, la casa, ai si o curte, care se pune si aia. De ce nu sunt tendinte din partea arhitectilor de a reduce dimensiunile unei case? Nu ar fi mai ecologic asa?

  5. arabela permalink
    Mai 11, 2009 4:10 pm

    Subscriu: mic si dragut si.. calduros iarna , vara dai drumul la dihanii prin curte si-ai rez. problema.
    cind socrul meu a inceput o casa din chirpici de 7*7mp p+e „neamurili” rideau de el ziceau ca joaca shotron
    cind am terminat-o am zis bodaproste!! nu-i destul : 50mp+50 mp =100 mp pt doi adulti un copchil si-o pisica???!!
    da de ” fudulia-i pe carare cine vrea .. acela-o are..!

  6. iulian permalink
    August 31, 2009 1:59 pm

    vreau sa-mi fac si eu o casa si dupa cateva luni de studiu a tehnicilor de constructie, sincer m-am intors la traditie. la casele simple si performante. pacat ca in Romania se uita din ce in ce mai mult de traditiile locale de construire. Ma uit frecvent la emisiunea de pe Discovery – „proiecte de vis” – si in Anglia daca intregul oras este construit din case cu paianta, nimeni nu-ti da autorizatie pentru o casa din caramida.
    Revenind la subiect, casa pasiva mi se pare un mit in Romania. Credeti-ma am studiat toate site-urile din Romania si din afara. Costurile pentru noi romanii a unei astfel de casa sunt imense. Numai instalatia care recicleaza caldura sare de 10000 de euro. Si inca ceva: tineti cont si de clima din Romania. Plaja de temperatura pe parcursul anului este cuprinsa intre -20 si +40 de grade. Pe langa sinstemul de caldura vei avea nevoie de un sistem de ventilatie ultra-performant care va trebui sa-ti recicleze aerul in permanenta. Daca vrei sa folosesti sisteme alternative de energie terbuie sa folosesti atat unul eolian (necesar toamna-iarna-primavara) cat si unul solar (pentru vara).

    Secretul unei case pasive este dat de proiectare: anveloparea totala a cladirii si eliminarea puntilor termice. Numai stratul de izolatie termica are peste 30 de cm.
    In cazul caselor rezidentiale se preteaza realizarea pe structura din lemn, dar nu „lemn romanesc”.

    Si inca ceva foarte important: am discutat si prieteni straini (francezi, italieni): acolo unde exista case pasive a fost vointa statului. Majoritatea din Europa sunt facute prin fonduri de la stat. BAni obtinuti prin programe „Casa verde”.

  7. Septembrie 5, 2009 11:34 am

    Pana la urma nici nu stiu cat de”normala”este o casa pasiva. Sa tot reciclezi la aer … Nu-i mai sanatos si normal sa deschizi o fereastra si sa inspiri aerul tare al iernii? Daca stai si la tara, e deja o nebunie … 🙂
    Cred ca tot mai potrivita este casa traditionala.

  8. iulian permalink
    Septembrie 7, 2009 9:08 am

    M. nu este vorba despre o reciclare a aerului, ci a caldurii. De fapt aste inseamna casa pasiva: pierderi de caldura zero. Aer proaspat intra in permanenta in casa, filtrat de instalatie, numai ca in drumul lui din exterior spre interior se preincalzeste intrand oarecum in contact cu aerul cald. Atentie! cele doua tubulaturi sunt in contact si nu masele de aer se intalnesc. In concluzie: ai in permanenta aer proaspat, dar cald chiar daca afara sunt -20 de grade.
    Si in cazul caselor pasive poti deschide ferestrele iarna, dar nu foarte mult pentru a nu se ajunge ca aerul proaspat, rece sa-ti diminueze temperatura din casa.

  9. Septembrie 7, 2009 10:37 am

    Si pana la urma cat de pasiva e o casa „pasiva” ?!? Cine stabileste norma si de unde pana unde se ia in considerare numai consumul pe an? Ce fel de modus vivendi trebuie sa aibe locatarul ?

    Aerul proaspat nu e reciclat, draga M. E proaspat, dar este incalzit prin recuperare de caldura: caldura celui viciat care iese e cedata aerului proaspat care intra, fara a se amesteca. Dar ai intuit ceva: conductaraia, tevaraia, filtrele prin care trece aerul proaspat pana la gura din camera, nu scapa de ganganii, bacterii si alte alea, iar in cativa ani, cu toti ionii aia de argint, reteaua devine poluanta, sau cere o intretinere $peciala ! Concluzia: nu se compara cu o fereastra deschisa [la tara], in ce priveste calitatea aerului! Cu temperatura e mai greu… 🙂 Sanatos si normal este sa deschizi o fereastra, dar intra frigul si iese caldurica. Maisonu’ termos tocmai asta vrea sa castige: proaspat si nepoluat, dar fara pierderi. Mda…
    Personal nu sunt foarte incantat de maretele calitati ale casei termos. E cam din plastic si-l modeleaza si pe locatar : „iar temperatura este uniformă în toată casa. Nu ţi-e mai frig dacă stai lângă fereastră sau lângă uşă” zice doamna milionareasa. Parca as vrea sa simt o diferenta. Iar experienta anilor de locuire a caselor cu incalzire in pardoseala a dus la renuntarea la uniformitate, din motive de confort climatic [circularea aerului] si psihologic [avem nevoie de diferentele astea „subtile” : fereastra-soba, deschis –inchis, noapte-zi, anotimpuri, etc]. Prefer casa bunicilor, din valatuci si varuita, cu sobe din lut si plita, unde sa frig felii de mamaliga si sa le dau cu usturoi si unt. Ma ia cu lesin cand imi amintesc de mirosul lor si al casei lor sanatoase si multpreaputin termosane si termopane. Dar cere oleaca de efort, deh…

    Anca, poate e o chestiune de adecvare a proiectului la cerintele clientului, de optimizare. Omul vine cu desenul la arhitect doar ca sa-l stampileze ? Omul face un desen, dar competenta lui in proiectare nu-i acopera dorintele si pretentiile [mai ales cele de „hommo modernus”]. [Si] De aia se „umfla” casa ! 🙂 Tendinta arhitectului [vorbim de profesionisti onesti si competenti] este de a reduce dimesiunile caselor, in sensul de a eficientiza spatiul, cladirea care acopera cerintele [tema] clientului. Uneori, de a eficientiza si dorintele clientului… 🙂

    Mai ecologic si mai neecologic. Eu n-as raporta totul la cuvintelul asta. Hai sa fie un pic mai omenesc, mai cuviincios, mai negrandoman, mai infranat, mai grijuliu, mai fara fite si pretentii, fine sau mitocanesti, mai armonios, mai potrivit, mai cu rost, mai cumpatat [ah, ce cuvant]. Ecologic e un cuvintel inventat pentru omul modern, sa-i mai puna un pic de frana. Dar e o frana ipocrita pana-n urma : pe-o parte-ti da, pe altele-ti ia. Pastreaza-ti omule modern habitusurile, apucaturile, apetitul si neinfranarea ca te salvam cu ecologia ! Bine zicea careva : „omul renunta cel mai greu la confort”. Poate nu cel mai greu, dar e in top. Plateste si tot nu renunta. Transpira ca sa nu-l piarda. Ha, ha… Lupta pentru confort. Dar cine nu-l pierde, nu-l poate castiga. Ecologia, daca nu te arunca-n bratele lui Hristos, esueaza doar intr-o noua ideologie. Cel mai ecologic om era taranul crestin. Sa mai facem o vizita in muzeul satului si in ce a mai ramas prin cotloanele nedistruse de microbul modernitatii si al cancerului rosu : Apuseni, Fagaras, Maramures, nordul Moldovei, Dobrogea… Dac-or mai fi… Da, sa folosim ce-i bun din ecologia asta, dar cu bagare de seama la green-washing si la a nu o transforma in marea solutie.

    Iertati peroratia 🙂

    C.

  10. Ianuarie 28, 2011 4:25 pm

    . o casa aerisita prin usa din dos nu va fi niciodata o casa sanatoasa in adevartul sens al cuvintului
    . parca vad ca intr-o buna zi vor aparea articole stiintifice care vor arata efectele negative asupra sanatatii celor care traiesc in case pasive

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: