Skip to content

Legătura între mamă şi copil nu este ruptă prin avort

Octombrie 18, 2008

Va invit sa cititi un interviu cutremurator despre legatura care se formeaza intre mama si copil in timpul conceptiei, o legatura care nu e doar psihologica, ci se bazeaza pe schimb reciproc de celule. Celule din mama trec in copil si celule din copil trec in mama. Daca un copil este avortat, nu sunt insa avortate si celulele deja „transferate”. Mamele isi poarta pentru totdeauna, si nu doar psihologic, copiii in spate… fie ca i-au nascut, fie ca au ales sa le curme viata inainte de nastere.

Fragmente din interviul acordat ProVita de catre Victoria Thorn, iniţiatoarea „Proiectului Rahila” din SUA:

Sarcina este un eveniment care îţi schimbă viaţa. Nu există o altă experienţă care să schimbe atât de radical organismul uman, în mod fizic, psihic şi spiritual. Din momentul concepţiei, mama şi copilul sunt implicaţi într-un dialog biologic. Ceea ce se întâmplă în organismul mamei are impact asupra organismului copilului în formare. De exemplu, dacă mama trece printr-o perioadă de stres major, toată chimia stresului va trece la copil, făcând ca genele să-l ajute să se adapteze unui mediu stresant. La începutul sarcinii, începe dialogul chimic dintre mamă şi copil. De asemenea, tot în acele momente, are loc un schimb de celule între mamă şi copil. Medici din diferite domenii ale ştiinţei medicale cunosc acest lucru. Dar există şi medici care tratează femeile însărcinate şi care nu ştiu nimic despre aceasta. De cele mai multe ori, cu siguranţă, femeile însărcinate, dar şi părinţii lor, sunt neinformaţi. Fenomenele se numesc „microhimerism fetal”, când mama primeşte celule de la copilul său, şi „microhimerism matern”, când copilul primeşte celule de la mama sa. Având în vedere faptul că mama poartă celulele oricărui copil pe care l-a conceput, este interesant să ne gândim că organismul unei femei poartă material genetic al oricărui bărbat care este tatăl copiilor concepuţi de ea. Organismul ei se schimbă prin această experienţă.

Cercetători ca Bianchi, Nelson şi Stevens au descoperit prezenţa unor asemenea celule la femei după 27 şi 30 de ani de la naşterea copilului. Nu există nici un motiv să credem că aceste celule dispar pur şi simplu după atâţia ani. Celulele emit şi primesc neurotransmiţători. Dr. Bianchi, cercetător la Universitatea Tufts din Boston, a emis o ipoteză precum că, în unele cazuri, aceste celule pot servi la repararea organismului mamei, fapt remarcat într-un caz urmărit la o femeie care suferea o dereglare a tiroidei. Când i-a fost îndepărtată glanda tiroidă, s-a descoperit că avea jumătate celule feminine şi jumătate celule masculine, celule care aparţineau fiului său. Prin motivul pe care îl expun aici, doresc să subliniez faptul că avortul nu este niciodată „un eveniment lipsit de importanţă”. Faptul că faci un avort nu şterge schimbările biologice începute la concepţie. Femeile poartă în ele aceste celule până la sfârşitul vieţii şi astfel nu uită copilul pe care l-au purtat în uter. Mai departe, sarcina generează evenimente biologice în cascadă destinate să se termine cu naşterea şi înţărcatul. Când intervine un avort, organismului îi trebuie un anumit timp pentru „a remedia pierderea”. În plus, rezultatul biologic, anticipat de organismul femeii nu s-a produs. E ca şi cum un tren a deraiat. Epava biologică rămâne. Totuşi, trebuie să menţionez că, pierderea de sarcină care apare în mod natural este un fenomen diferit. Este un eveniment declanşat de organismul femeii atunci când copilul conceput nu este viabil. Natura declanşează procesul chimic al sarcinii şi apoi tot ea îl încheie.

Multe studii din toată lumea au arătat că există o legătură dintre avort şi cancerul mamar. Cei care promovează avortul încearcă să nege existenţa acestei legături, însă dovezile întâlnite în mai multe culturi sunt prea evidente. Avortul nu cauzează în mod necesar cancerul, dar predispune femeia la el. Ar putea de asemenea apărea un risc crescut de cancer ovarian… Este important ca prima sarcină să fie dusă la termen de mamă, pentru a permite organismului că completeze ciclul de dezvoltare a ţesutului mamar care îi va oferi protecţie pe termen lung la cancerul mamar. La femeile care aşteaptă prima sarcină, ţesutul mamar trece prin patru stadii distincte de schimbare, de la stadiul de sân de femeie neînsărcinată, până la stadiul unui sân cu celule mature ce se dezvoltă după alăptat şi înţărcat.

Când o femeie devine însărcinată pentru prima dată, eliminarea unei mari cantităţi de estrogen declanşează creşterea prolifică şi rapidă a celulelor mamare. În acest prim stadiu, ţesutul mamar creşte rapid, dar încă nu s-a maturizat până la punctul funcţiei sale binecunoscute. Un biolog, dacă s-ar uita la celule, ar recunoaşte imediat când femeia se află în prima fază a primei sale sarcini. Celulele ţesutului mamar în această perioadă se numesc celule nediferenţiate. Aproximativ între săptămâna a 32-a şi a 34-a de gestaţie, ţesutul se modifică pregătind producerea laptelui şi a altor componente ale sale. Deja celulele s-au diferenţiat. O dată ce apare naşterea, iar alăptatul evoluează spre înţărcare, celulele se modifică din nou. Acum se numesc celule mature. Ele nu mai revin la stadiul de dinainte de sarcină. Sunt mai rezistente la efectele stimulării excesive cu estrogen, care poate fi carcinogen. Femeia a primit protecţie împotriva cancerului mamar, iar sarcinile ulterioare măresc această protecţie.

Consider că prezenţa celulelor de copii la mamă pot fi responsabile de faptul o mamă nu poate uita experienţa avortului. Chiar şi femeile foarte în vârstă îşi mai deplâng copiii avortaţi sau pierduţi chiar prin pierdere spontană de sarcină. Se pare că o mamă nu uită. În plus, datorită prezenţei acestor celule, cel puţin unele femei au simptome în momentul datei presupuse a naşterii. Femeile suferă simptome cum ar fi dureri abdominale, dureri de spate, o menstră mai abundentă decât de obicei şi crampe, sâni sensibili şi alte simptome. E ca şi cum organismul său ar încheia un proces – cel al sarcinii. Cercetătorii au descoperit că celulele continuă să producă şi să facă schimb de neurotransmiţători şi alte componente chimice încă mulţi ani după ce o sarcină a luat sfârşit. Mai este nevoie de multe cercetări în domeniu, dar este clar că ele comunică cu organismul mamei. Ceea ce este considerat psihosomatic, ar putea fi de fapt o realitate fiziologică.

Citeste restul interviului pe Altermedia.

Anunțuri
4 comentarii leave one →
  1. Martie 24, 2016 9:43 pm

    Reblogged this on Andreea Stanciu and commented:
    Ce minune!
    Minunate sunt lucrarile Tale!

    „Celule din mama trec in copil si celule din copil trec in mama. Daca un copil este avortat, nu sunt insa avortate si celulele deja „transferate”. Mamele isi poarta pentru totdeauna, si nu doar psihologic, copiii in spate… fie ca i-au nascut, fie ca au ales sa le curme viata inainte de nastere.”

  2. Martie 24, 2016 11:58 pm

    Reblogged this on Prea târziu te-am iubit….

  3. Gui Elena permalink
    Aprilie 26, 2016 4:20 am

    Este simplu de înțeles si toți medicii stiu. Eu am rh negativ. Am pierdut primele 2 sarcini pe la 6 sapamani. Au fost apropiate. Copilul nostru are încă 2 frați – nenascuti – si îi poartă în el, ca si mine. Această a 3-a sarcina a venit si ea la vreo 3 luni diferența. El are rh+. Pt fiecare dintre sarcini am făcut vaccinul cu pricina, desi, spuneau că este un risc mic (după 12 săptămâni este mai mare – dar, este). În esență, se face vaccinarea dacă pruncul nu are rh negativ pt că sângele lui contaminează pe cel al mamei(!) si la urmatoarea sarcină pot apărea probleme (nu dezvolt ideea ). DECI, eu stiu că sângele (celula conținută de el) este un organism viu, prin urmare, in miscare si evoluție. …restul se înțelege de la sine si profan să fii, (fără scoală de doctori). Cu atât mai mult, toți doctorii stiu asta. Că nu spun (cei care fac avorturi ), este o altă problemă. Mai mult, dacă ai facut avort, cu un bărbat fiind, si ai copilul altuia apoi, acel copil poartă bagajul genetic si al bărbatului cu care ai avut copilul avortat. Pasti fericit.

Trackbacks

  1. Conferinţă “Despre traumele avortului” « Viaţa la ţară

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: