Skip to content

Adio, Jeane!

Octombrie 7, 2008

In seara asta am mers multi-multi kilometri cu masina numai pentru a-l duce pe Jean domnului columbofil care s-a oferit sa-l ia sub aripa.

O ultima privire, din mana noului stapan…

Ii va vindeca aripa. Il va face bine. In plus, Jean isi va face prieteni printre ai lui. Si la noi se imprietenise cu gugustiucii. Oare le va simti lipsa? Dar noua, ne va duce dorul?

In doua cutii de carton prinse cu scoci si gaurite pentru aerisire am pus si iepurii. Adio, baieti! Le-am gasit si lor stapan care sa-i vrea in exteriorul burtii sale.

Intr-o lumina galbena, de seara, am ajuns la crescatoria de pasari. Porumbei de soiuri diferite, premiati la concursuri internationale, fazani rosii si galbeni si pauni albastri, un pitbull alergand pe banda, iata personajele unui roman suprarealist, atat de romanesc.

Viata la tara si taranul roman traind cu cate-un picior intr-un alt secol, iata o poveste pe care mi-ar placea s-o scriu, candva.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: