Skip to content

Forme fara fond

August 8, 2008

Ne-am mutat in sfarsit la tara. Am vrut aer curat, spatiu, intoarcerea la natura, la lucrurile simple si esentiale. Le-am primit pe toate, dar trupeste. Cu trupul suntem aici, respiram, ne tavalim prin iarba. Dar cum sa ne tavalim sufleteste?

Sufletul are nevoie de oxigen. Vrea sa se simplifice, sa se spele, sa se primeneasca. Sa intinereasca cu 20 de ani. Sa se ridice ca ologul din pat. „Ia-ti patul tau si umbla!” Sa iasa din pareza, sa-si sfasie gipsul, sa-si arunce carjele. Sa se tavaleasca prin iarba, m-ati inteles? Cu talpile goale.

Râma vrea sa fie vultur. O nobila, sau ridicola aspiratie? Sa invete sa zboare sau sa-si zica: esti doar o râma, mananca pamant si bucura-te ca mancarea ta e nesfarsita!

„Nu doar cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu!”

Sufletul cerseste, rupt si murdar, ceva de mancare.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: