Skip to content

Doua luni

Iulie 3, 2008

Doua luni de cand am primit cheile casei. Doua momente imi vin in minte: cand am intrat si m-am asezat pe parchet, in camera mea, goala si plina de praf, iar afara ploua, ploua. Am stat mult asa, pe jos, sprijinita de perete. Incercam sa simt casa, sa realizez ca, in sfarsit, mi s-a indeplinit visul. Incercam sa umplu golurie: din casa, imaginar, cu mobila, din mine, imaginar, cu alte vise. Un moment care a durat infinit. Nu ma mai ridicam de acolo. Imi era frica sa ma nasc intr-o noua existenta, sau doar incercam sa o fac constient. Incepeam sa ascult. Ploaia cazand, iarba fosnind. Mladieri straine. Betonul murise, rezonanta zero. Intoarcerea in utero. Intorcerea acasa.

Al doilea moment de neuitat s-a petrecut a doua zi, cand venisem incarcati cu carpe, galeti, detergenti si mop si am gasit-o pe tanti Anisoara acolo, facand curat. Soarele intra lasand pete de lumina pe podea. Totul era ca nou, ca un cadou. Casa se spalase de praful strain, de paianjenii anteriori si de urmele de pantofi care nu erau ai nostri. Primenirea si asteptarea noilor stapani. Ca o stare spirituala. Mireasa gatita de nunta.

Prima luna, in care si noi am incercat sa ne curatam plamanii de praful inhalat in oras. Sa ne curatam ochii de mizeriile care ii umplusera. Sa ne obisnuim urechile cu noile cantece. Si noi eram niste casute pline de urme straine, care trebuiau curatate. In prima luna, a fost uimirea perpetua a spalarii geamurilor murdare si a vederii lumii cu alti ochi.

A doua luna a fost cea a obisnuirii cu binele. A huzurului, a muncii cu voie buna. A vacantei fara sfarsit. Dupa atata pribegie, o odihna meritata.

A treia luna va trebui sa fie a responsabilitatii. A luptei cu caderea in confortul moale. A punerii inceputului bun. Nu ne-am mutat ca sa ne fim autosuficienti. CI, dupa spalarea ferestrelor, sa le deschidem si sa lasam soarele sa intre inauntru.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. gandestefrumos permalink
    Iulie 3, 2008 1:09 pm

    Sa dea DOmnul sa va fie acest inceput ca un Paste de toata clipa. Si sa ramaneti in Inviere pana la capat. Bucurie in toate!

  2. viatalatara permalink
    Iulie 3, 2008 1:29 pm

    asa sa ne ajute Dumnezeu…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: